Exclusiv Materiale eco-friendly ( Partea II)

Pentru mine ecologia este in primul rand un fel de a fii in echilibru cu tine insuti si cu mediul inconjurator. Si asociez usor acest concept cu proverbul “fa rai din ce ai”. 

Poate e nevoie de ceva flexibilitate, de putina vointa si multa creativitate dar, asa cum spuneam si in primul articol, primordial este sa ne asiguram ca atunci cand construim nu putem in pericol, pentru nici un moment prezent sau viitor, sanatatea noastra si a Planetei. Asa cum oamenii sunt unici, si proiectele sunt unice, fie ca vorbim de o casa de locuit sau de o cladire de birouri. Important este sa punem in balanta toate avantajele si dezavantajele fiecarui material, si sa luam cea mai buna decizie pe termen lung.

 

Cautand informatii despre care materiale sunt sustenabile, recunosc ca am fost uimita de cateva dintre sugestiile specialistilor. Cumva contraziceau convingeri mele de pana acum. Dar trebuie sa admit, ca este de preferat sa reciclam si utilizam la maxim un material, decat sa-l producem de la zero, in timp ce mai peste tot, de la gropi de gunoi, la paduri si oceane, sunt pline de “aur”.

Ei bine, e timpul sa accept ca lucrurile evoleaza, tehnologiile devin mai performante, opiniile se adapteaza. “Pe vremea mea”, reciclarea facea parte din trilogia: reduce – refoloseste – recicleaza. Intre timp, acest proces s-a detaliat, avand 7 paliere, adaugand-se : respecta – refuza – reanalizeaza – repara. Toate aceste abordari au ca singur scop diminuarea cantitatii de deseuri generate de activitatea umana si folosirea la maxim a resurselor.

Si asa agungem la urmatoarele trei materiale de constructii: plastic (reciclat), otel (reciclat) si hartie de ziar (reciclata).

Plastic reciclat

Marele avantaj al acestui material este implicit si marele dezavantaj: este durabil. Ajuns in natura, procesul de descompunere dureaza, si dureza, si dureaza, de la 10-20 de ani pentru o punga, la aproape 450 de ani pentru o sticla, si din nefericire pana la 1000 pentru unele tipuri de plastic. Descompunerea este lenta si periculoasa pentru oameni, plante si animale, atat pamantul cat si apele fiind infestate cu microparticule de plastic.

Si atunci ce ramane de facut? Curatenie si reciclare.

Astfel a aparut betonul din plastic, material tot mai apreciat de constructori, pentru ca procesul de obtinere este mai putin poluant decat cel rezultat din cariere de piatra, avand proprietati similare.

Tot din plastic reciclat, de data asta combinat si “nou”, sunt obtinute barne si scanduri, utilizate mai apoi atat in constructii, garduri sau mobilier.

Sticlele de plastic, prin reciclare pot fi transformate in fibre din care se pot tese diverse materiale textile, care pot fi utilizate pentru covoare sau haine si incaltaminte.

Gama de produse bazate pe plastic reciclat este extrem de vasta, fiind utilizat de la obtinerea de tevi, acoperisuri, podele, la rame de fereste, si lista poate contiunua.

Sunt voci, si subscriu, care afirma ca solutia pentru a controla imensa cantitate de plastic pe care o generam, solutia este exclusiv reciclarea combinata cu reducerea de “nou” plastic produs.

 

Otel reciclat

In general metalele au marele avantaj ca sunt 100% reciclabile, iar recuperarea lor este de preferat extragerii de noi materii prime. Si chiar daca in procesul de reciclare se consuma multa energie si este poluant, produsele rezultate compenseaza prin durabilitate si rezistenta, nefiind necesara inlocuirea lor frecventa.

Otelul, comparativ cu lemnul, da rezistenta mai mare unei structuri pentru constructiile din zonele cu vanturi mari sau cutremure frecvente. Iar daca pentru o casa de aproximativ 200mp sunt necesari 50 de copaci, pentru aceiasi suprafata se poate folosii otelul rezultat din reciclarea a 6 masini.

Pentru ca nu arde sau se indoaie usor, otelul este apreciat petru acoperisuri, fatade si structuri. De asemnea apa nu ii modifica structura, si nu exista insecte care sa il afecteze.

Si din nou, in cazul in care nu ise da o noua utilizare, otelul poate intra din nou in procesul de reciclare.

Newspaperwood

Las numele in engleza, pentru ca acest nou material este cumva unic. Se realizeaza presarea foilor de ziar, lipite cu un adeziv, iar la final se obtine un material asemanator cu lemnul. Copacii sunt foarte fericiti de inventia lui Mieke Meijer, care a colaborat pentru acest proiect patentat impreuna cu o companie olandeza de design – Vij5.

Prin presare, la taiere, foile de ziar dau acestui material exact aspectul avut de taierea in sectiune a unui copac, ceea ce-l face potrivit pentru mobilier si obiecte de décor.

Procesul in sine de obtinere a acestui material upcicling este unul sustenabil, consumul de energie necesar pentru obtinerea sa fiind redus.

Placile rezultate prin presare pot fi taiate, decupate sau slefuite exact ca lemnul.

Comparativ cu materialele de mai sus care sunt folosite la scara larga, newspaperwood se doreste un produs local, cu tenta artizanala, o inspiratie pentru designeri si arhitecti pentru a pune in valoare cat mai revolutionar, prin reciclare, resurse ce altfel se risipesc.